Ce impact poate avea social media asupra psihicului nostru?

Dacă ai ajuns să citești acest articol, sunt șanse mari să fii printre cei 62.3% din populația lumii cu măcar un cont pe social media (Statista, 2024). Dacă acest procent ți se pare mare, află că în națiunile dezvoltate peste 95% dintre tineri folosesc zilnic diverse rețele de socializare (Tankovska, 2021). Prezența noastră zilnică pe aceste platforme a devenit o normalitate pentru mulți dintre noi, iar acest lucru ne afectează și viața psihică. Văd din ce în ce mai des și în munca din cabinet asocierea dintre statul prea mult pe telefon și anxietate, anxietate socială, depresie, stima de sine scăzută și chiar mâncatul emoțional, în lipsa unor strategii adaptative de reglare emoțională.

social media

De ce am ales să cercetez această temă și ce schimbări a adus în viața mea?

Mulți ani am lucrat în comunicare și asta m-a “invitat” să petrec mult timp online. Poate de aceea am ales să cercetez relația dintre social media (SM) și stima de sine, stilurile de atașament și schemele noastre cognitive. Recunosc că cele câteva luni în care m-am concentrat pe această cercetare mi-a adus multă tristețe. Lucrând la această temă am realizat că pentru mine statul pe telefon nu a fost doar muncă, ci și un mod de a mă amorți emoțional și o provocare pentru sănătatea mea mintală. Acest articol vine după câteva luni în care am stat cu această tristețe și în care m-am educat să folosesc social media în moduri mai sănătoase pentru mine. Principala schimbare: nu mai stau pe telefon cu cel puțin 30’ înainte de somn, iar dimineața, la trezire, las telefonul deoparte și ies pe terasă, la lumina naturală a soarelui.

Când prea mult devine prea puțin

Înainte de toate, subliniez că utilizarea excesivă a rețelelor de socializare (cantitativă) nu este neapărat și una dezadaptativă. Cea adaptativă, chiar și excesivă, poate fi considerată sănătoasă atâta timp cât aceasta nu aduce afectare psihosocială. Printre efectele pozitive ale social media regăsim o sănătate cognitivă crescută (Quinn, 2018), o mai bună calitate a vieții (Nam, 2021), un management al stresului mai bun (Billieux at al., 2017) și capitalul social extins, adică o rețea mai mare de persoane cunoscute (Pang, 2022).

Atunci când individul folosește rețelele sociale în mod dezadaptativ, acesta nu mai găsește resurse interioare suficiente pentru a opri comportamentele repetitive. Acest fapt îl împiedică să se implice în alte activități (Stănculescu & Griffiths, 2022). De asemenea, acest tip de dependență nu este recunoscute încă ca o tulburare de sine stătătoare nici în ultima ediție a Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie și nici în ICD-11 (WHO, 2022).

Ce spun studiile de specialitate despre efectele social media?

Rețelele de socializare modifică procesul obișnuit în care oamenii comunică și interacționează. Literatura de specialitate indică o corelație clară între dependența de social media și diverse tulburări precum depresie și anxietate (Koc & Gulyagci, 2013; Bettmann et al., 2020; Andreassen et al., 2016; Shensa et al., 2017), anxietate socială (Casale, S. & Fioravanti, G., 2015), tulburări ale somnului (Wong et al., 2020). Alte cercetări corelează folosirea dezadaptativă a SM și stilurile de atașament nesigur (Demircioğlu & Köse, 2020), scăderea stimei de sine (Jan et al., 2017; Marino at al., 2018), chiar ADHD și tulburarea obsesiv-compulsivă (Andreassen et al., 2016), creșterea impulsivității (Dieter at al., 2017). Un alt studiu (Nikolaidou et al, 2019) arată atenția selectivă (attentional bias) pentru stimulii asociați social media. Alte consecințe negative sunt raportate în relație cu performanța academică și relațiile interpersonale în rândul tinerilor (Huang & Leung, 2009) și chiar în rândul adulților (Turel et al., 2011).

Cele șase comportamente specifice ale dependenței

Conform modelului biopsihosocial al comportamentului de dependență (Griffiths, 2005), în procesul specific dependenței apar șase comportamente specifice.

În primul rând, social media devine cel mai important lucru din viața individului. În plus, îi schimbă în mod constant starea de spirit, apare toleranța crescută, asemenea unei substanțe, în care sunt necesare perioade mai lungi pe rețelele de socializare pentru a obține efectele dorite de modificare a dispoziției. Mai mult, apar simptome de sevraj în cazul reducerii sau eliminării timpului petrecut online, iar după o perioadă de abstinență apare recăderea. Din punct de vedere relațional, folosirea acestor platforme dăunează relațiilor interpersonale și creează conflicte intrapsihice.

Cum poți evalua rapid modul în care folosești social media?

Poate cel mai cunoscut test validat este Bergen Social Media Addiction Scale (BSMAS). Aceasta a fost recent tradusă și validată în România (Stănculescu, 2022, open access aici).

Scorul tău (de la 1 la 5)
1 = dezacord puternic și 5 = acord puternic
Chiar și când nu ești conectat în rețea, te gândești mult cum să folosești social media (Facebook, Instagram, YouTube, WhatsApp, TikTok, Snapchat,  WeChat, Twitter etc).
Simți o tendință puternică de a sta tot mai mult conectat(ă) pe social  media.
Folosești social media pentru a uita de problemele personale.
Ai încercat fără succes să renunți la conectarea la social media.
Devii neliniștit(ă)/tulburat(ă) dacă nu poți să te conectezi la social media.
Stai atât de mult pe platformele social media, încât aceasta a avut un impact negativ asupra studiilor, muncii sau stării tale de sănătate.
SCOR TOTAL (prin însumarea scorurilor la cele 6 întrebări).
Un scor de 24 sau mai mare sugerează o posibilă adicție de social media (clinical cut-off score).

Câteva date din cercetarea mea – relația dintre folosirea social media, stima de sine, atașament și schemele cognitive

Mulțumesc încă o dată celor 171 de persoane care au dat din timpul lor pentru a răspunde celor 152 de întrebări din chestionarul lansat în luna martie. Dincolo de verificarea ipotezelor cu care am plecat la drum, am observat că 3,5% dintre participanți (toți fiind femei) au un scor egal sau peste 24 la testul BSMAS (mai sus), considerat scor clinic. Această valoare este similară cu cea obținută de Luo et al. (2021), care au raportat că 3,25% dintre participanți erau utilizatori dependenți de social media.

Rezultatele sunt în acord cu majoritatea studiilor pe care le-am găsit în literatura de specialitate:

🔃 tinerii (18-25 de ani) sunt cei cu scorurile cele mai mari la scala BSMAS, iar scorul mediu scade proporțional cu creșterea vârstei

🔁 schemele deficiență/rușine, lipsă de autocontrol și autodisciplină și căutarea aprobării sunt corelate pozitiv cu folosirea dezadaptativă a social media

🔄 stima de sine crescută influențează semnificativ negativ dependența de social media. Cu alte cuvinte, cu cât cineva resimte mai puțin efecte de dependență de social media cu atât stima sa de sine este mai mare

↪️ stilul de atașament anxios se corelează semnificativ pozitiv cu dependența față de social media (r=0.405, p<.001).

Tu cum folosești social media?

Mulțumesc că ai ajuns până la finalul articolului. Sper că ți-a fost de folos. Dacă vrei să explorezi mai departe relația ta cu rețelele de socializare sau dacă vrei să începi un proces de coaching sau evaluare ori consiliere psihologică îmi poți scrie aici.

About the author

Simona Adam

Simona Adam este psiholog clinician autonom, coach și psihoterapeută CBT în formare. Lucrează în cabinet și online cu adulți și adolescenți. Are un master în Terapii Cognitiv-Comportamentale (Universitatea din București) și a urmat peste 2 ani de formare în analiză tranzacțională (Yorkshire Training Centre International), împreună cu mai multe cursuri de specializare (Mindfulness Based Stress Reduction Program - MBSR®, teoria atașamentului, aderența la tratament, neurobiologie și altele). Este coach certificat (Școala Mind Learners, 2021) și trainer acreditat ANC. Dincolo de studiile formale este fascinată de natura umană și adoră să lucreze cu oamenii. Face asta cu empatie, răbdare și fără judecată.