Din analiza tranzacțională: despre injoncțiuni

Într-un articol recent am vorbit despre mesajele driver – mesaje care vin din starea eului de părinte și transmit mesajul Ești ok dacă… Sunt cinci astfel de mesaje numite de către Kahler și care au rămas cumva cunoscute publicului larg, deși în realitate sunt mai multe mesaje driver. Cele cinci sunt Fii perfect, Fii puternic, Fă pe plac, Grăbește-te și Încearcă din greu.

Încă de la naștere (sau chiar înainte) primim o serie de mesaje transmise verbal, dar mai ales non-verbal, din starea eului de Copil a părinților/îngrijitorilor noștri principali. Ele au fost numite injoncțiuni de către Mary și Bob Goulding. Ele sunt descrise ca fiind “transmise din propriile lor dureri, nefericire, anxietate, dezamăgire, furie, frustrare, dorințe secrete. Deși aceste mesaje sunt iraționale pentru copil, ele pot părea perfect raționale părintelui care le dă.

Mary și Bob Goulding au descris 12 injoncțiuni în cartea “Changing Lives Through Redecision Therapy”. Acestea sunt Nu exista, Nu fi tu (însuți), Nu face (nimic), Nu fi important, Nu aparține, Nu fi apropiat/ă, Nu fi bine/sănătos (la cap), Nu gândi, Nu simți, Nu fi copil, Nu crește, Nu reuși.

Imaginează-ți injoncțiunile ca interdicții (toate încep cu nu…) transmise non-verbal de părinți/îngrijitori, mai ales în primii noștri ani de viață.

Ca și în cazul driverelor, vorbim despre 12 injoncțiuni principale, însă ele sunt, în realitate, mai multe. Mai târziu, John McNeel (2010) le-a împărțit în 5 categorii și a adăugat altele, acestea fiind injoncțiuni care țin de:

  • Supraviețuire
  • Identitate
  • Atașament
  • Competență
  • Securitate

Legătura dintre injoncțiuni și mesajele driver

Legătura dintre injoncțiuni și mesajele driver (numite și contra-injoncțiuni) a fost desenată de către Adrienne Lee. Ea și-a imaginat o persoană care se îneacă, însă rămâne, în aparență, la suprafață cu ajutorul mesajelor driver. Am reimaginat desenul său, traducând totodată în limba română.

Câteva exemple de injoncțiuni

Nu exista este poate cea mai profundă injoncțiune. Mesajul transmis conștient sau inconștient copilului este că nu a fost dorit de părinți. Îl regăsim în fapte (neglijență, abuz) sau cuvinte precum “Eu te-am făcut eu te omor”, “Mai bine nu te nășteam”. Persoanele care au tendințe suicidare, autodistructive (inclusiv consum excesiv de alcool sau mâncare) pot avea această injoncțiune.

Nu fi copil se regăsește des la persoanele care au crescut în familii cu probleme financiare sau de sănătate. În acest caz copilul decide să crească pentru a nu fi o povară în plus. Se mai găsește în cazul fraților mai mari sau a copiilor care au fost forțați să ia rol de părinte pentru părinți (parentification) sau pentru frații mai mici.


Nu crește este interdicția dată de părinții care doresc să aibă toată viața copilul alături. O versiune a acestui mesaj este „Nu mă părăsi”. Când devine adult copilul nu-și întemeiază propria familie sau, dacă o face, locuiește foarte aproape de părinți și rămâne apropiat fizic, dar mai ales în luarea deciziilor importante.

Nu fi important apare ca injoncțiune când unul sau ambii părinți transmit copilului că e în regulă să fie prin preajmă, atâta timp cât dorințele și nevoile lui nu sunt importante/satisfăcute imediat. “Stai aici cu noi și nu deranja” este un exemplu de mesaj. Ca adult, copilul este un subaltern foarte bun. Va refuza sau se va sabota când primește o promovare sau recunoașterea publică a meritelor sale.


Nu fi apropiat are trei versiuni posibile. „Nu fi apropiat fizic” apare când părinții nu arată apropiere fizică față de ei sau de copil. „Nu fi apropiat emoțional” este prelua de la niște părinți care nu vorbesc niciodată despre sentimentele lor. “Nu avea încredere” apare când încrederea copilului este frecvent încălcată de părinți abuzivi sau cu limite nesănătoase.

Un fel de concluzie

Scopul nu este să întărim mesajele “salvatoare”, să fim și mai perfecți sau mai pe plac, să muncim mai mult, să încercăm mai greu, ci să lucrăm cu aceste injoncțiuni, să punem sub îndoială mesajele primite de la părinți sau îngrijitorii noștri și care nu ne ajută în parcursul nostru. Avem capacitatea de a redecide pentru noi.

About the author

Simona Adam

Simona Adam este psiholog clinician autonom, coach și psihoterapeută CBT în formare. Lucrează în cabinet și online cu adulți și adolescenți. Are un master în Terapii Cognitiv-Comportamentale (Universitatea din București) și a urmat peste 2 ani de formare în analiză tranzacțională (Yorkshire Training Centre International), împreună cu mai multe cursuri de specializare (Mindfulness Based Stress Reduction Program - MBSR®, teoria atașamentului, aderența la tratament, neurobiologie și altele). Este coach certificat (Școala Mind Learners, 2021) și trainer acreditat ANC. Dincolo de studiile formale este fascinată de natura umană și adoră să lucreze cu oamenii. Face asta cu empatie, răbdare și fără judecată.