Despre efectul Pygmalion și efectul Golem

Mulți ani am lucrat cu copii de vârste diferite, ca voluntar într-un proiect care s-a transformat în Asociația Casa Bună. Când am studiat la facultatea de psihologie despre efectele Pygmalion și Golem mi-au revenit în minte experiențele avute în toți acei ani de voluntariat alături de copiii din Ferentari și Argeș.

Cum așa? Am observat că atunci când aveam încredere și așteptări pozitive față de copii, performanța lor creștea foarte mult. Cumva, parcă era molipsitoare încrederea noastră, a voluntarilor. Acest fenomen a fost studiat și denumit “Efectul Pygmalion” de către cercetătorii Robert Rosenthal și Lenore Jacobson în 1968 după numele unui personaj din mitologia greacă, care a creat o statuie pe care a început să o îndrăgească atât de mult încât zeii au adus-o la viață.

Aplicații practice ale efectului Pygmalion

Diverse studii (începând cu Rosenthal & Rubin, 1978) au arătat că, în context educațional, elevii despre care se credea că au un potențial mai mare au avut îmbunătățiri semnificative în performanțe, sugerând că așteptările pozitive ale profesorilor au influențat în mod real rezultatele academice.

Efectul Pygmalion depășește mediul academic și îl regăsim în alte contexte. Cel mai des vorbim despre contextul organizațional, în cazul managerilor care își susțin și au încredere în echipele lor. Are însă aplicații în armată, în cazul antrenorilor sportivi care au o atitudine pozitivă și încurajatoare etc.

Ce este efectul Golem?

Pe scurt, efectul Golem este inversul efectului Pygmalion. Așteptările negative sau credințele pesimiste ale unei persoane cu privire la performanțele altor persoane pot contribui la obținerea unor rezultate mai slabe decât ar fi fost altfel posibil. 

Mă reîntorc la o situație la care am asistat când unul dintre copiii din program a ieșit de la ore (orele de școală gimnazială) plângând. L-am auzit spunând că dacă tot este bătut de colegi pentru fapte pe care nu le face și este numit prost de către profesori mai bine chiar se lasă de învățat și se pune pe făcut fapte rele. 

Efectul Pygmalion poate avea un impact pozitiv, căci încrederea și sprijinul pot contribui la îmbunătățirea performanței. În oglindă, efectul Golem poate avea un impact distructiv și să împiedice dezvoltarea potențialului unei persoane. Ambele efecte au aplicabilitate în tot felul de contexte intra și interpersonale. 

Invitație la introspecție

Te invit să răspunzi sincer la aceste întrebări:

🌱 Poți regăsi cele două efecte în vreo relație interpersonală (între tine și alții)? Dacă da, te ajută sau te încurcă? Vrei să schimbi ceva?

🌱 Dar interpersonală, adică în modul în care te raportezi la tine însuți? Cum este vocea ta interioară? Vrei să schimbi ceva legat de ea?

incredere

Dacă dorești să explorezi acest subiect în sesiuni 1:1 de consiliere psihologică mă poți contacta aici.

About the author

Simona Adam

Simona Adam este psiholog clinician, coach și psihoterapeută CBT în formare. Lucrează în cabinet și online cu adulți și adolescenți. Are un master în Terapii Cognitiv-Comportamentale (Universitatea din București) și a urmat peste 2 ani de formare în analiză tranzacțională (Yorkshire Training Centre International), împreună cu mai multe cursuri de specializare (Mindfulness Based Stress Reduction Program - MBSR®, teoria atașamentului, aderența la tratament, neurobiologie și altele). Este coach certificat (Școala Mind Learners, 2021) și trainer acreditat ANC. Dincolo de studiile formale este fascinată de natura umană și adoră să lucreze cu oamenii. Face asta cu empatie, răbdare și fără judecată.