În urmă cu 6 ani am descoperit modelul SCARF, cu care am rezonat foarte puternic, căci se referă la modul în care privim viața și munca. În funcție de situațiile care ne duc sau ne îndepărtează de aceste cinci domenii importante în viața socială a oamenilor, subconștientul nostru ne influențează comportamentul în diverse situații. Acest model a fost introdus de către Dr. David Rock, promotorul conceptului de “Neuroleadership” și director al NeuroLeadership Institute. În 2009 Rock a scris cartea Your Brain at Work, în care detaliază modelul SCARF.
Acronimul SCARF vine (în limba engleză) de la Status, Certainty, Autonomy, Relatedness și Fairness. Acestea sunt domeniile în care resimțim amenințare și recompensă. Acestea sunt universale, indiferent de vârstă, sex, educație, locul în care trăim etc. Cunoscând aceste domenii și “butoanele” emoționale aferente, sunt șanse mai mari să ai relații mai bune cu tine și cu cei apropiați, dacă le duci într-o zonă de recompensă. Poate un coleg are nevoia de autonomie, pe când tu te duci involuntar în micromanagement, căci ai nevoie de certitudine. Poate ai nevoie de statut și să fii apreciat, însă cei apropiați uită să-ți scoată în evidență eforturile.
Everything you do in life is based on your brain’s determination to minimize danger or maximize reward.” (Rock, 2009)
Despre ce este vorba?
După cum scriam mai sus, acronimul SCARF vine de la Status, Certainty, Autonomy, Relatedness și Fairness. Înainte de a citi mai departe, te invit să îți descoperi propriile nevoi în raport cu modelul SCARF. Testul este la https://neuroleadership.com/scarf-assessment/
Status (Statut)
Se referă la nevoia noastră de a ne face remarcați, la importanța relativă față de ceilalți. Dacă această nevoie îți este predominantă, îți place să câștigi și vrei să fii pe primul loc. Vrei să te simți respectat/ă la locul de muncă, în familie, în cercul de prieteni și suferi dacă simți că acest lucru nu se întâmplă.
Caută proiecte și roluri care te ajută să fii văzut/ă și să progrezi, căci sunt șanse mari să te plictisești dacă lipsește provocarea. Încearcă să îți faci responsabilitățile și rezultatele vizibile echipei și, după caz, în afara acesteia, cercului larg de cunoștințe profesionale și primește recunoașterea necesară. Atenție însă să nu cazi în capcana dragului de a câștiga, cu orice scop și orice mijloace, ori să îți consumi energia în jocuri mici.
Certainty (Certitudine)
Este nevoia de a vedea cu ușurință câțiva pași în viitor, de a prezice și plănui viitorul. Dacă ai o nevoie mai mare de certitudine, în zona ta de confort vor fi planificarea, listele, procesele bine puse la punct și siguranța la locul de muncă. Cel mai probabil ești un “doer” sau un “fixer” și sunt șanse mari să devii iritat de schimbările de ultim moment sau lipsa de claritate. La locul de muncă, dacă nu ai detaliile dorite, solicită tu periodic discuții cu managementul sau cere informațiile necesare, înainte să intervină frustrarea.
Autonomy (Autonomie)
Se referă la controlul asupra lucrurilor care se întâmplă, nevoia de a fi chiar tu pe scaunul șoferului. Urăști micromanagementul și să ți se spună ce să faci, la job și în afara lui. Dacă autonomia este importantă pentru tine, indiferent de context, clarifică-ți responsabilitățile și nivelul de autonomie, pentru a seta corect așteptările tuturor părților implicate. Altfel, s-ar putea naște un conflict mocnit între tine și cineva care iubește certitudinea, spre exemplu.
Relatedness (Familiaritate)
Descrie sentimentul de apartenență, că suntem într-un mediu cunoscut. Dacă acest buton îți este important, te simți cel mai bine într-o comunitate și ai nevoie să te identifici cu un trib al tău. La locul de muncă performezi mai bine în echipă și vorbești cu mândrie despre rezultatele muncii împreună.
Atenție însă – poate ai colegi introverți sau care au nevoie de spațiu personal și nu răspund muncii sau activităților în echipă. Asta nu înseamnă că ești refuzat.
Fairness (Corectitudine)
Se referă la cât de corecte ni se par schimburile dintre oameni, inclusiv partea financiară. Posibil să te enervezi peste măsură dacă cineva se bagă în față la coadă sau trișează într-un joc de societate. Atenție însă să nu consumi prea multă energie fiind vocea celor mai slabi, mai ales dacă nu ai instrumente sau nu ți s-a cerut acest lucru. Îți spun, din proprie experiență, că asta duce ușor la frustrare :).
Alte resurse
Dacă simți că rezonezi cu acest model, las mai jos câteva link-uri utile:
- Testul disponibil pe siteul Neuroleadership — https://neuroleadership.com/scarf-assessment/
- Cartea Your Brain at Work: Strategies for Overcoming Distraction, Regaining Focus, and Working Smarter All Day Long este disponibilă și în România, însă doar în limba engleză
- Aici înregistrarea unui workshop online (1h, limba engleză) cu Dr Jeanine Steward de la NeuroLeadership Institute
- Un articol direct de la NeuroLeadership Institute: https://neuroleadership.com/your-brain-at-work/scarf-model-motivate-your-employees
- Iar aici un episod detaliat al podcastului Mind Architect, cu Paul Olteanu, în limba română.
Modelul SCARF este unul din multele instrumente folosite în coaching pentru a te cunoaște mai bine. Dacă vrei să înțelegi mai multe despre cum funcționează un proces de coaching, poți programa o primă ședință gratuită aici.
